Toata copilaria si-a petrecut-o in atelierul tatalui sau, si el olar.  Atunci a incercat sa faca primele lucrari, iar apoi nu s-a mai putut desparti de olarit. „Primele mele piese au fost niste omuleti din lut, cu ele am participat si la expozitia Balciul olarilor de la Iurceni care era la prima editie. Olaritul e un adevarat ritual.“, spune Adrian.

„Se incepe de la pregatirea lutului. Se ia o bucata de lut si se framanta ca aluatul. El trebuie sa aiba o consistenta, apoi se modeleaza la roata de olarit. Dupa aceea, obiectul se pune la uscat, in functie de ce facem. Apoi are loc curatarea lui si dupa asta, il punem la ardere. Ulterior, lutul devine ceramica, procesul de ardere il transforma in ceramica. Ultima etapa este decorarea: se glazureaza si apoi se da iarasi la cuptor.”

Pe langa suflet, in procesul de modelare e nevoie si de multa munca si mai ales de rabdare. La olarit, trebuie sa te concentrezi, ca sa poti sa creezi. Adrian spune ca lutul este si el viu si il aseamana cu o femeie, care trebuie atinsa cu grija.